Îl iau din Ferentari. Costum impecabil, servietă veche.
— La Facultatea de Litere.
Îmi spune că predă despre identitate și prejudecată.
La un semafor, un șofer strigă ceva rasist pe geam.
Profesorul zâmbește calm.
— Material didactic.
— Nu vă enervează? îl întreb.
— Dacă m-aș enerva la fiecare prostie, n-aș mai preda.
Îmi citează din Cioran, apoi râde:
— România e tragică, dar are simțul umorului involuntar.
Ajungem.
— Știi care e victoria? spune. Să nu lași pe nimeni să-ți scrie povestea.
Demnitatea e cea mai discretă formă de rezistență.

Leave a Reply